Stiu ca de maine nu voi mai fi om. M-am saturat. Vreau sa fiu o cutie de conserve, un surub, un robotel stricat, o stanca mangaiata de ploi. Da, nu mai vreau sa fiu om. Oricat de mic as fi, tot reusesc sa ating in stanga si-n dreapta. Oricat de mult m-as izola, tot se gaseste cate unul sa ma traga la raspundere. Oricat as da inapoi, tot m-ajunge respiratia ta sacadata, intrebatoare, suferind-adanca. Poate nu e bine sa inspiram acelasi aer.
Stiu ca de maine nu voi mai exista pentru simplul fapt ca radiez suferinte. Vreau sa radiez? Neah. Stau drepti, sincer si respectuos. Cu tigara aninata duios de coltul gurii astept plutonul de executie. Ce-am facut? Nimic rau… dar mai conteaza? Important e ca n-am satisfacut asteptari, n-am consolidat vise, n-am lansat ganduri pe orbite bine determinate de altii.
De maine n-o sa mai fiu om pentru multi.
MOTM: David Newlyn – So Far Away.
26 February, 2008 at 11:57 am
cand o sa reusesti sa nu mai fii om pentru multi ma anunti te rog si pe mine ??
8 March, 2008 at 4:04 pm
-”O stanca mangaiata de ploi ” ahahahaha eminescule chill
))) auzi la el ! bine ai spus acolo “radiez suferinte ” iti recomand SANAX . bft cu poeziile 
)